OrasulTopoloveni.ro

¦¦ Topoloveni - Biserica veche Inuri

|| Program de vizitare: luni-duminică, 09.00-16.00. Tarif de intrare: gratuit.

    Biserica veche din cătunul Inuri, având hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril – 1706, epoca medievală târzie.

    Denumirea cătunului Inuri provine de la una din vechile ocupaţii practicate în trecut de populaţia din zonă, producerea culturilor de in, prima menţionare documentară a acestuia fiind făcută după 1847.
    Cătunul Inuri este situat în partea de nord-vest a satului Topoloveni, care în secolul al XVIII-lea aparţinea moşiei boierilor Topoloveni.
    Cunoscută sub numele de Biserica Inuri, ea are forma obişnuită a vechilor biserici, aceea a unei corăbii, lungă de 18m, lată de 4,50m şi înaltă numai de 10m. Învelişul a fost întotdeauna de lemn (şindrilă sau şiţă), iar temelia şi zidurile sunt din piatră şi cărămidă.
    Monumentul păstrează trei pisanii: una în pridvor, deasupra uşii la intrare, a doua în interior pe zidul dintre naos şi pronaos, iar a treia se află deasupra uşii de la intrarea în pronaos.
    Astfel, în pridvor, deasupra uşii de la intrare, pe o piatră dreptunghiulară, se află următoarea inscripţie: "Această sfântă şi dumnezeească biserică ce este heamul sfinţii îngeri Mihail şi Gavril, este zidită din temelie de robul lui Dumnezeu jupân Gheorghe de la Ianina şi jupâneasa dum(nea)lui Marica şi coconii dum(nea)lor Istrate, Marica şi Radu, ca să fie dum(nea)lor pomană în veci, în zilele luminatului Domn Io Constandin Basarab voevod (Brâncoveanu). Luna Iulie 24 Leat 7214 (=1706)".

    Cea de-a doua inscripţie, din interiorul bisericii, se află sus, pe zidul despărţitor dintre naos şi pronaos. Cuprinsul ei este asemănător celui care te întâmpină în pridvor: "Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea sfântului Duh, rădicatu-s-au această cinstită şi dumnezeească biserică den temelia ei derobul lui Dumnezeu Gheorghe şi Marica întru cinstea şi lauda sfântului şi slăvitului al puterilor cereşti voevod arhistratig Mihail în zilele luminatului Domn Io Constantin Basarab voevod.m.-ţa...leat 7214 (=1706)." Amândouă aceste inscripţii au fost puse de ctitorul întemeietor.
    Cea de-a treia inscripţie este mai nouă, fiind pusă de către un nepot al ctitorului, la 61 ani distanţă în timp, deasupra uşii de la intrarea în pronaos. Literele sunt scrise cu alb şi se observă cu greu, iar textul se descifrează cu dificultate: "Această sfîntă şi dumnezeiască biserică, ce este hramul Voievozilor, este făcută din temelie şi zugrăvită până la săvârşirea ei de dum(nea)lui jupân Gheorghe Topoloveanu, moşimeu, la leat 7214 (=1706). Iar acum, din mila lui Dumnezeu, făcut-am şi eu multă silinţă de o am zugrăvit peste tot precum se vede şi s-a isprăvit în zilele prea luminatului Domn Io Alexandru Scarlat Ghica voevod leat 7275 (=1767) Iunie."
    Pe aceeaşi parte a zidului vestic sunt zugrăviţi şi ctitorii, în următoarea ordine: Pe dreapta, începând din dreptul uşii şi ţinând cu mâna stângă biserica, jupân Şerban Topoloveanu biv Logofăt za. Visterie, având în faţă pe jupân Ilie; jupân Mihai post(elinic) sin ego ţine în faţă pe jupân Radu; jupân Şerban sin ego în dreapta cu un copil fără nume. În continuare pe zidul dinspre miazăzi până la fereastră, jupân Gheorghe Topoloveanu şi jupâniţa ego Marica (ctitorii întemeetori), jupân Istate Topoloveanu vtori post(elnic) cu jupâniţa ego Safta în faţă cu doi copii: Ştefan şi Iordache, dincolo de fereastră jupân Costandin Vlădescu vtori comis cu jupâniţa ego Stanca având în faţă in copil Matei.
    Pe stânga (tot în aceeaşi ordine) jupâniţa ego Maria, (soţia lui Şerban) ţine şi ea cu mâna dreaptă biserica şi lângă ea cocoana Păuna. Pe peretele dinspre miazănoapte în continuare Ion, Manole, Andrei snă Şerban cu cocoana ego Safta, Alexandru biv vel Cafegiu zet Şerban Topoloveanu, iar dincolo de fereastră Meletie egumen.
    Aşadar în dreapta sunt trecute neamurile ctitorului întemeetor până la Şerban Topoloveanu care zugrăveşte din nou biserica după 61 ani de la zidire, iar în stânga familia lui (soţia şi copiii).
    În pridvor se mai află o piatră cu litere aproape şterse, cu textul în limba slavonă care nu mai poate fi descifrat. Afară, sub streaşină, pe zidul sudic, meşterul Savu a trecut data de 24 Iunie 7214 (=1706), probabil data la care s-a finalizat zidirea bisericii. Pictura veche a fost făcută de zugravul Mihai Iordache.